Reprezentanți ai creștinismului și ai religiilor dharmice prezenți în Europa s-au adunat la Roma în această săptămână pentru a reflecta asupra fraternității și pentru a promova dialogul interreligios și cooperarea pe întreg continentul.
Dicasterul Vaticanului pentru Dialog Interreligios a organizat întâlnirea din 23–24 iunie la Universitatea Pontificală Sf. Toma de Aquino, cunoscută și sub numele de Angelicum, sub tema: „Budiști, creștini, hinduiști, jainiști și sikh în Europa: Construirea fraternității prin dialog și colaborare.”
Potrivit unui comunicat al Vaticanului din 24 iunie, „câțiva lideri religioși proeminenți, academicieni, savanți și reprezentanți ai creștinismului și religiilor dharmice (buddhism, hinduism, jainism și sikhism)” au participat la conferință.
Întâlnirea, promovată de dicaster în „continuitate cu inițiativele sale anterioare”, a reunit persoane angajate în „consolidarea fraternității umane prin dialog interreligios și cooperare în Europa.”
Vaticanul a precizat că conferința a fost „desfășurată într-o atmosferă cordială și într-un spirit de respect și deschidere” oferind participanților „o oportunitate pentru ascultare reciprocă, învățare și îmbogățire.”
Participanții au reflecat asupra provocărilor cu care se confruntă societățile contemporane și „au reafirmat importanța dialogului și colaborării ca mijloace de promovare a înțelegerii, solidarității și speranței,” se arată în comunicat.
Fraternitatea nu trebuie să fie o utopie
În discursul său de bun venit, cardinalul George Jacob Koovakad, prefectul Dicasterului pentru Dialog Interreligios, a regretat că fraternitatea este deseori privită ca „o idee utopică,” în special într-un context marcat de război și diviziune.
Privind către Europa, a amintit „moștenirea culturală și religioasă” a continentului și istoria sa de grupuri diverse care au conviețuit în mijlocul migrației, globalizării și schimbărilor demografice.
Cardinalul a descris Europa ca un „vas bogat de topire” (melting pot) al grupurilor etnice, limbilor și tradițiilor religioase — o moștenire care, a spus el, trebuie valorizată pentru a construi „o societate incluzivă, coezivă și armonioasă” ce respectă demnitatea umană și drepturile omului, inclusiv dreptul „de a profesa și practica propria religie.”
În acest context, comunicatul Vaticanului a precizat că participanții „au recunoscut rolul fundamental al fraternității pentru construirea unor comunități coezive și pașnice.”
Ei au subliniat, de asemenea, că credincioșii, „în timp ce servesc ca martori credibili ai moralității și convingerilor lor de credință, nu trebuie să ezite să contribuie la înflorirea fraternității prin acțiuni concrete care promovează pacea, armonia și binele tuturor.”
Participanții au evidențiat totodată „importanța consolidării respectului reciproc, cooperării și implicării astăzi, păstrându-se înrădăcinați în propriile tradiții religioase.”
Întâlnirea a reafirmat un angajament comun „de a cultiva o cultură a întâlnirii și colaborării pentru binele comun,” conform Vaticanului.
Participanții și-au exprimat, de asemenea, speranța că „o astfel de colaborare va continua să inspire societatea largă și să contribuie la construirea fraternității și păcii.”
Această știre a fost publicată inițial de ACI Prensa, serviciul-soră al EWTN News în limba spaniolă. A fost tradusă și adaptată de EWTN News English.
